OIM România: „Migranții vor în Schengen, în țări cu salarii mari. Ar veni în România doar în trecere”

Șeful misiunii din România a Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), Mircea Mocanu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că nu crede că va fi necesară activarea unor spații suplimentare de cazare în România pentru migranți.

„Activarea nu cred că va fi utilă, pentru că nu vin sau, dacă vin, sunt doar în trecere. Toți își doresc în Schengen. În plus, mulți dintre ei au familii în Germania”, a explicat el.

În opinia sa, salariile mici constituie un alt motiv pentru care refugiații nu își doresc să ajungă în România, în condițiile în care un salariu într-o spălătorie sau într-o pizzerie/restaurant este undeva la 1.500 de lei, în timp ce în Germania ajunge la 1.500 de euro.

Șeful misiunii OIM în România a mai spus că, și dacă s-ar schimba ruta pe care refugiații vin în Uniunea Europeană, în România ar fi doar în tranzit și ar putea fi procesați prin cele șase centre existente. Practic, din momentul în care ajung în țară și solicită azil durează aproximativ două luni procesarea cererii de azil.

„Ulterior, intră în centrele în care sunt locuri și pot sta pe perioada analizării cererii de azil, iar după finalizarea acestui proces fie primesc o formă de protecție (refugiat, subsidiară sau tolerat), fie sunt returnați în țara de origine dacă se contată că situația de acolo nu le pune viața în pericol. Dacă primesc statut de refugiat, acesta le permite să călătoarească oriunde în Europa, dar loc de muncă legal își vor putea găsi doar dacă obțin un permis de muncă într-o altă țară din Uniunea Europeană”, a mai spus șeful Biroului OIM România.

Migranții care ajung în România pot sta în centrele de recepție șase luni, cu posibilitatea de prelungire cu încă cel mult șase luni, dar după ce au primit forma de protecție ei părăsesc centrele și sunt direcționați către o autoritate locală, fie unde au prieteni sau rude, fie aleatoriu.

Mircea Mocanu a precizat că OIM încurajează autoritațile locale să contacteze organizația pentru a primi gratuit consiliere din partea experților în ceea ce privește provocările cu care s-ar putea cofrunta.

În opinia sa, România ar trebui să lucreze în special la măsurile pe care le va putea lua pentru refugiați după ce aceștia vor obține acest statut, întrucât presiunea mai mare va fi pe autoritățile locale.

„După ce va fi aprobată cererea, refugiatul este repartizat unei localități, iar primăria de acolo va trebui să se ocupe de el pentru a-i găsi un loc de muncă, pentru a-i înscrie copiii la școală. Practic, el va fi preluat de asistența socială de acolo, iar localitatea primește asistență specializată prin organizațiile de profil din România. Deci autoritatea locală trebuie să le asigure servici ca pentru orice alt asistat social, iar celelalte servicii specifice sunt puse la dispoziție prin proiecte europene implentate de organizații neguvernamentale”, a mai spus Mircea Mocanu.

Acesta a mai subliniat că dacă România poate primi în jur de 1.700 de persoane, iar o familie are trei sau patru membri, asta înseamnă că ar fi vorba de aproximativ 500 de familii care, însă, nu vor ajunge în același timp în România. În plus, ar fi vorba de aproximativ zece familii pe județ, deci impactul nu este chiar atât de mare.

El a mai precizat că studiile arată că 60-70 la sută din migranțiii care vin în Europa își găsesc un loc de muncă cam după un an de la momentul sosirii, adică după ce au învățat limba națională, iar 90 la sută dintre aceștia au același job și peste patru ani, învățarea limbii fiind factor principal în decizia de rămânere.

„Deci oamenii țin de locul acela de muncă, nu fac mofturi. În zona rurală sunt oameni care își doresc ca cineva să le prășească pământul cu 50 de lei pe zi. Nu spun că ei se îndreaptă într-acolo, pentru că ei merg mai mult spre servicii și construcții, dar și acestea sunt domenii din care oamenii au plecat. Deci poate că am vrea să îi menținem aici. Gândiți-vă că Turcia are două milioane de refugiați, Iordania are un milion de astfel de persoane care locuiesc acolo după ce au plecat din Siria. Și nici Turcia, nici Iordania nu au primit bani de la Uniunea Europeană. Oare o țară UE chiar nu poate primi 1.700 de oameni?”, a arătat Mircea Mocanu.

În opinia sa, România are capacitate de procesare în cazul în care s-ar putea trezi cu un val de migranți, însă autoritățile vor trebui să stabilească dacă aceștia și-ar dori să fie integrați în România, iar dacă vor dori acest lucru, este important ca ei să nu fie grupați în enclave, pentru că acest lucru le va reduce șansele de integrare.

„Ar trebui să urmăm modelul din Suedia, adică să îi împărțim în cât mai multe localități din țară și să nu îi grupăm în cartiere, pentru că doar în acest fel vor învăța mai repede limba. Dacă rămân între ei, vor rămâne doar cu tradițiile și cultura lor”, a avertizat șeful Biroului OIM România.

El a vorbit și despre problemele legate de securitate care ar putea să apară, subliniind că ar fi mai bine ca acești migranți să vină în mod coordonat, pentru că cei care au un pașaport vor putea fi verificați și se va putea stabili dacă vin sau nu cu intenții bune.

„Este mai bine așa decât să vină ilegal, să nu știe nimeni de ei și să te trezești apoi că au ajuns aici cu cine știe ce intenții. Una dintre recomandări, la nivelul UE, este de a ridica blocajul aerian pentru persoanele deținătoare de pașaport sirian. În loc să dea 10.000 mii de euro traficanților, mai bine lasă-i să solicite azil și să folosească acei bani să se întrețină. Oricum știm că vin, deci mai bine să deschidem ușa și să avem un control asupra lor. S-a dovedit deja că barierele puse încurajează traficul și duc la lipsa controlului. Îi lași să intre și după ce se termină problemele în țara lor pot fi returnați”, a mai spus Mircea Mocanu.

El a mai precizat că prin programul de returnare al OIM România, în anul 2014 au fost trimise în țările de origine 120 de persoane, majoritatea în Filipine (fiind vorba în special de bone care și-au pierdut contractele), iar alte aproximativ 100 de persoane au fost returnate forțat.